CLESTAR,
Radu GYR
Dumnezeu, din muguri si mãtase,
mi-a trimis un pui, ca un lãstar,
ziua sã mi-l joc pe chiparoase,
seara sã mi-l culc în degetar.
Pentru piciul ãsta mic de aur viu
-fulg de lunã, zâmbet de zãpadã-
m-am fãcut tãtic giuvaergiu,
strai de-azur sã-i cos într-o baladã.
Îi astern, suave, pentru mers,
strofe mici ca fulgi de crizanteme,
ca sã calce numai peste vers,
cu pantofi de rouã prin poeme.
Îi fac jocuri din aripi de cãrãbus
si din umbrã moale si usoarã.
Radu GYR
Dumnezeu, din muguri si mãtase,
mi-a trimis un pui, ca un lãstar,
ziua sã mi-l joc pe chiparoase,
seara sã mi-l culc în degetar.
Pentru piciul ãsta mic de aur viu
-fulg de lunã, zâmbet de zãpadã-
m-am fãcut tãtic giuvaergiu,
strai de-azur sã-i cos într-o baladã.
Îi astern, suave, pentru mers,
strofe mici ca fulgi de crizanteme,
ca sã calce numai peste vers,
cu pantofi de rouã prin poeme.
Îi fac jocuri din aripi de cãrãbus
si din umbrã moale si usoarã.
Leagãn i-am cioplit dintr-un arcus
si culcus de cer într-o vioarã.
si culcus de cer într-o vioarã.
Cresc pãpusi din floare de cires
si le plimb prin stihurile mele,
si-un cãlut de vis îi scriu pe-un pres
mãiestrit din cântece si stele.
Chiar si ursii cu priviri de sticla roz
si cu funde prinse în agrafe,
îi adorm în basm cu voievozi,
în cociuobe albe de garoafe.
Si-asa trec zilele, cu steme,
cu surâs, cu zurgalai sau cu amar,
si ne uita-ntre garoafe si poeme
-pici plapând si tata gradinar-
pe o margine albastra de clestar
si le plimb prin stihurile mele,
si-un cãlut de vis îi scriu pe-un pres
mãiestrit din cântece si stele.
Chiar si ursii cu priviri de sticla roz
si cu funde prinse în agrafe,
îi adorm în basm cu voievozi,
în cociuobe albe de garoafe.
Si-asa trec zilele, cu steme,
cu surâs, cu zurgalai sau cu amar,
si ne uita-ntre garoafe si poeme
-pici plapând si tata gradinar-
pe o margine albastra de clestar
6 comentarii:
Bine ai revenit cu insemnari draguta :) te asteptam. Frumoasa poezia, multumesc ca ne-ai spus-o si noua
Te imbratisez,
ramo
Cu drag, Ramona! Si eu te imbratisez!
Draga mea ,
fetita aceasta scumpa si zglobie e rodul sufletelor voastre minunate .
Am recitit multe postari de pe blogul tau si din toate razbat aceeasi bucurie si prospetime pe care o surprind si in ochisorii minunatiei din poza.
Nu prea agreez expresia: "va multumesc ca existati!",dar de data aceasta chiar nu am incotro....ma vad nevoita s-o strig in gura mare ! :)
Ooo, draga Simonel, mesajul tau este un adevarat dar de sarbatori! Cu asa oameni prin preajma... sa te tot bucuri ca existi!
Te iubim si iti dorim ca zilele ce vin sa fie calde, senine, pline de cantec si iubire!
OOOOO!!!! ce bucurie!!!!am salvat si eu "Lumina din casa voastra"in directorul meu,numit XENIA,ce mare a crescut...va imbratisez cu drag,in speranta ca ne vom intalni cat mai curand.
Și noi vă îmbrățișăm tare, tare, doamna Adelina. Sper să reușim să ne întâlnim în preajma sărbătorilor!
Trimiteți un comentariu