”Când dragostea vorbește, vocile tuturor zeilor par a fi adormite în armonia raiului." William Shakespeare


BINE AŢI VENIT!



1 septembrie 2008

E-o zi de sarbatoare

E-o zi de sarbatoare. Marea canta,
Inaltul despicat de pescarusi
Azi e senin. In lunga asteptare
Tresar trantite vorbe, haine, usi.

Trecand pe rand la fiece oglinda,
Se-ntreaba de-i al ei chipul frumos,
Si acei ochi ce mistuie iubire
Spre ea-napoi cu flacari i-au intors.

Ii ard obrajii! Doamne, il iubeste!
In seara asta, sub sclipiri de stea,
La bratul lui, pe langa tarm de mare...
Fiorii de zefir îi vor fura...

Si noaptea cade, neguri despletite
Aduc cu ele-acorduri de viori,
De stanci un val se sparge-n departare.
Prin ochii fetei curg în taină nori.

El n-a venit. S-a dezbracat surprinsa
De-a inimii zvacnire-nfricosata,
Din ochi i se preling margaritare,
De-ar sti macar cu ce e vinovata.

Sta la fereastra. Trista si frumoasa.
Rochia noua zace pe covor.
E o nimica, voaluri si matase,
O pata de culoare in decor.

Niciun comentariu: