”Când dragostea vorbește, vocile tuturor zeilor par a fi adormite în armonia raiului." William Shakespeare


BINE AŢI VENIT!



17 august 2010

...un banc

Colegii mei bărbaţi ne mai spun din când în când câte un banc. Azi a fost rândul lui George:
"Un domn, sătul de propriul câine, s-a hotărât să scape de el. L-a dus şi l-a lăsat căteva străzi mai departe de curtea sa. La scurt timp, câinele a revenit acasă. Omul nu s-a dat bătut şi l-a dus în alt cartier, sperând că nu mai recunoaşte drumul înapoi. Şi de data asta câinele a dovedit că stă bine cu memoria şi mirosul. Aşadar, l-a determinat pe stăpânul lui să-l ducă atât de departe, încât să se rătăcească definitiv. 
După un timp de la plecarea acestuia,  nevasta bărbatului răspunde la telefon: Alo, da! La celălalt capăt al firului, soţul său întreabă: Draga mea, câinele nostru s-a întors acasă? Soţia îi spune că da, de ceva vreme. Uşurat, bărbatul continuă: Dă-mi-l la telefon că m-am rătăcit!"

...şi un cântec ce mă distrează de cîte ori îl ascult...


Niciun comentariu: