BINE AŢI VENIT!



”NU SE PETREC MINUNI ȘI NU CAD STELE
CA-N NOPȚILE COPILĂRIEI MELE...
Magda Isanos

16 septembrie 2010

Statisticile vorbesc: libertinajul sexual şi perversiunile conduc la cancer







...articol preluat din revista FAMILIA ORTODOXĂ, nr. 8/2010
...de Virgiliu Gheorghe

...nedumerire: Să nu mi-o luaţi în nume de rău, dar nu înţeleg cum (dacă este adevărat) relaţiile sexuale pot constitui un factor de risc în apariţia cancerului. În primul rând, mă gândesc că Dumnezeu nu le-ar fi lăsat dacă ne puteau face rău. Şi dacă, într-adevăr, ar putea constitui un pericol, revistele pentru tineri sau revistele de specialitate, mass-media, în general, nu ar fi amintit despre ele? Cancerul este o boală cumplită, de aceea nu cred că avem voie să speriem pe cineva informându-l greşit, după cum ar fi de neiertat să nu-i prevenim pe tineri.

 
Valeriu Sterian - Vino Doamne


Revistele de specialitate din România nu sunt nici ele atât de obiective pe cât ni se pare nouă. De comunism am scăpat, dar nu şi de obedienţa, mediocritatea şi prostia care guvernează adesea mediile de informare. Atâta vreme cât politica Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a ONU şi a UNESCO sunt favorabile avortului, masturbării şi în genere tuturor mijloacelor care împiedică naşterea de copii, e de asemenea firesc ca instituţiile mediatice de la noi, atât de supuse intereselor globale, să se ferească a spune adevărul. Situaţia nu este specifică României. Totuşi, spre deosebire de ţara noastră, în Occident studiile de specialitate scot la iveală adevărul. Numai că şi acolo mediatizarea este ca şi inexistentă, din cauza aceleiaşi politici anti-viaţă pe care o practică organismele mondialiste şi presa care le deserveşte.
În primul rând, trebuie să facem diferenţa între legătura trupească dintre soţ şi soţie în contextul relaţiilor conjugale şi relaţiile sexuale petrecute în afara acestui cadru - desfrânarea, adulterul, perversiunile. În mod evident, relaţiile trupeşti fireşti între soţi nu constituie un factor de risc pentru apariţia cancerului. Relaţiile sexuale la care ne referim reprezintă un abuz, o perversiune, până la urmă un fel de cult al sexului, al unei genitalităţi scoase complet din contextul scopului său central - naşterea de copii. În cele câteva pagini ale revistei noastre e aproape imposibil să facem o analiză amănunţită a studiilor care vizează legătura între perversiunile şi relaţiile sexuale practicate în afara tainei căsătoriei şi apariţia cancerului. Dar vă putem ghida cumva în lămurirea acestei chestiuni.
În cazul bărbaţilor, trebuie să aducem în discuţie cancerul de prostată, acesta constituind a doua cauză de mortalitate prin cancer, după cancerul de plămâni. În S.U.A., spre exemplu, unul din 36 de bărbaţi moare din cauza cancerului de prostată. În aceeaşi ţară, se apreciază că în 2010 vor fi depistate în jur de 217.730 noi cazuri de cancer de prostată şi vor muri din cauza acestei afecţiuni în jur de 32.050 de bărbaţi. Urmărind creşterea incidenţei cancerului de prostată, studiile arată că unul din şase bărbaţi americani se diagnostichează cu cancer de prostată de-a lungul vieţii. Aceleaşi creşteri îngrijorătoare ale incidenţei şi a mortalităţii din pricina cancerului de prostată se înregistrează şi în Europa, Canada şi Australia. Şi este normală o asemenea răspândire a bolii, atâta timp cât relaţiile sexuale în abuz constituie un semnificativ factor de risc în apariţia acestei boli.
Cancerul este o boală gravă; o boală care, în cele mai multe cazuri, îl condamnă pe om la moarte. Dar până la cancer există o mulţime de alte afecţiuni provocate de pornografie, desfrânare şi perversiuni. În primul rând, am putea aminti scăderea imunităţii, căci aceasta atrage după sine o mulţime de alte boli. Pe urmă  ne confruntăm cu bolile neurologice şi psihice, care încep de la dureri de cap, slăbirea atenţiei, a motivaţiei şi a concentrării, labilitate psihică, tulburări emoţionale şi sfârşesc în depresii grave ce ajung în unele cazuri până la sinucidere. Există o mulţime de dereglări induse de aceste comportamente sexuale aberante. Căci, dacă în mod obişnuit excitarea sexuală şi actul sexual conduc la modificări masive ale activităţii hormonale şi nervoase când ele sunt exacerbate - nedesfăşurându-se în cadrele fireşti ale vieţii conjugale - vor conduce la dezechilibre grave  de natură organică şi neurologică.
Fericirea tinerilor din zilele noastre, plămădită din fantasme, e din ce în ce mai scurtă. Amăgăţi de visul colectiv  pe care-l întreţine televiziunea şi internetul, ei abia aşteaptă să "intre în viaţă", să se înfrupte din plăcerile produse de trupurile celorlalţi. Îşi fac pregătirea cu reviste, filme şi site-uri deochiate, pe urmă îşi încep viaţa de adult înainte să-şi termine bine pubertatea. Apar neliniştile, anesteziate cu băutură, droguri sau sex. Pe urmă se simt tot mai singuri, tot mai epuizaţi. Nici iubirea nu-i mai motivează, deşi sufletul lor o doreşte; nici dispoziţie de dragoste jertfelnică nu mai găsesc în anturajul decăzut în care au intrat. După câţiva ani de plăceri dezordonate, grijile, stresul şi bolile îşi cer drepturile. Firea îşi spune cuvântul. Fericirea, precum Fata Morgana, le-a scăpat printre degete. Şi cât este de greu să o iei de la început, când mintea e spurcată cu imagini ale păcatului şi perversiunilor, când trupul e epuizat şi bolnav! Omul nădăjduieşte încă, dar nădejdea sa are un sens numai dacă-l regăseşte pe Dumnezeu.


Niciun comentariu: