”Când dragostea vorbește, vocile tuturor zeilor par a fi adormite în armonia raiului." William Shakespeare


BINE AŢI VENIT!



18 octombrie 2011

În lumina asfinţitului



Oamenii vorbesc adesea despre tristeţe. Despre neîmplinire. Despre nenorocire. Sunt capitole ale vieţii despre care orice om ar avea ceva de spus. Mai în glumă, mai în serios, după putinţa fiecăruia de a depăşi hopul peste care i-a fost dat să treacă.
Adesea ei strigă. După un ajutor de Sus sau de la oameni. Îi înţeleg. Avem nevoie de sprijin ori măcar de un umăr pe care să ne lăsăm fruntea, obosiţi după îndelungi aşteptări, căutări, lupte...
Dar mie, mie mi-e mai uşor să vorbesc despre bucurie. Nu pentru că aş fi avut parte de ea mai mult decât alţii. Sau poate am avut. Oricum, mi-e mai drag să-mi opresc gândurile asupra binelui, frumosului, luminii, iubirii.
E o bucurie şi o frumuseţe în fiecare gest, faptă, e o bucurie şi o odihnă până şi în renunţare, în statul la răscruce, în fiece alegere cu care ne confruntăm la un moment dat. Mă duce gândul să mă bucur şi de binele pe care l-am descoperit ascuns de Dumnezeu în răul săvârşit de către om. Căci cine-i cel mai mare Magician în stare să transforme fapta rea a copiilor Lui în speranţă şi lumină, într-un nou început?!
Văd, văd tragediile semenilor mei, aud prin câte le este dat unora să treacă. Observ urâciunea care mă înconjoară, nu sunt oarbă deloc şi nici naivă, dar aleg mereu să-mi întorc privirea spre ceea ce mă bucură şi mă înalţă.
Am învăţat că oamenii greşesc şi plătesc un preţ pentru greşelile lor. Dar dacă au un strop de  minte şi de voinţă, de credinţă şi încredere, iubire, pe toate le pot converti în crâmpeie de viaţă senină. E alegerea lor şi sunt liberi să folosească aşa cum doresc ceea ce le este la îndemână. E şi în asta o bucurie, în a fi lăsat să faci ce vrei tu din tine în locul în care ai fost aşezat. După cum tot liber eşti să schimbi decorul pentru trai.
  Sunt bucurii şi frumuseţi

ale vieţii pe care numai cei îndărătnici şi înţepeniţi în scepticism nu vor să le vadă.
Iar şansa de a fi tânăr şi plin de speranţe, arzând de nerăbdare să iei viaţa şi lumea întreagă în piept, e o bucurie pe care o poate măsura la adevărata ei valoare doar acel ce devine conştient de bogăţia şi armele nepreţuite aflate în stăpânirea lui; mă gândesc că şi de acel ce le-a ignorat, pierzându-le, ca un nepăsător şi laş, şi înţelege, plângându-şi penibil de milă uneori, că nimic nu i le poate reda înapoi. Dar pentru cel din urmă, înţelegerea târzie este zadarnică şi-i aduce numai amărăciune şi chiar deznădejde.
Tinereţea este ca un seif a cărui valoare este dată de ceea ce-l umple: pot fi mărgele ieftine sau mărgăritare de preţ. Te poţi lăuda cu un mărgean sau un lănţişor, frumos împletite, dar de rând, câştigate uşor şi repede, însă cu atât mai mult îţi înfrumuseţează chipul un colier scump şi rar de perle, cumpărat din economiile tale, pe care le-ai pus deoparte cu răbdare şi trudă.
Mărgelele şi metalele obişnuite pălesc în strălucire o dată cu anii şi se devalorizează. Mărgăritarele şi pietrele preţioase  sporesc în valoare cu trecerea timpului, a cărui patină le şlefuieşte, din ce în ce mai mult, frumuseţea.
Aşadar, bucuriile anilor ce vin vor fi luminoase şi trainice sau întunecate şi scurte, în funcţie de clipele, trăirile investite în tinereţea fără de seamăn a sufletului şi trupului nostru.
E o bucurie să stai seara, în asfinţit, cu inima plină şi împăcată că ţi-ai ales şi pus deoparte ceea ce furul nu-ţi va putea lua niciodată, acea comoară nepreţuită pe care omul înţelept, luminat, chibzuit o strânge în adâncul fiinţei sale, din care poate împrumuta şi îmbogăţi şi pe alţii, fără a sărăci în vreun fel. Pe aceia lipsiţi şi goi din propria lor nepăsare, delăsare, inconştienţă. Ca greierul din poveste, cerşetor la uşa furnicii, tremurând de frig şi flămând în iarnă, numai şi numai pentru că nu i-a trecut prin cap să-şi cânte cântecul în serile de vară, îmbălsămate de parfum şi de dor, dar după o zi sfinţită prin  hărnicia cea binecuvântată.
E o bucurie ca, în lumina asfinţitului, să-ţi fii companie plăcută, să nu fii tulburat de regrete fără rost, ce ar putea să-ţi umbrească pacea şi lumina din suflet.


Niciun comentariu: