Ieri am zburat cu aripile mele
Spre soarele pitit după copaci,
Dar s-au topit în calda lui lumină
Însângerând câmpiile cu maci.
Am alergat apoi să culeg stele
De pe un cer spuzit cu mii şi mii,
Dar steaua mea căzu când, obosită,
În negru-i cel de beznă mă oprii.
Si-am apucat s-ating urma-i deşartă
Cu palma mea, în pumnul ei strângând
Un vis pierdut! Şi totuşi, strălucirea-i
Mai arde stins în ochii mei din gând.
Azi nu mai zbor şi nu mai culeg stele,
Păzesc zâmbind o margine de cer.
Vreau să mă-mpac cu Dumnezeu din mine.
Nu cer nimic! Doar toate, toate pier...
Spre soarele pitit după copaci,
Dar s-au topit în calda lui lumină
Însângerând câmpiile cu maci.
Am alergat apoi să culeg stele
De pe un cer spuzit cu mii şi mii,
Dar steaua mea căzu când, obosită,
În negru-i cel de beznă mă oprii.
Si-am apucat s-ating urma-i deşartă
Cu palma mea, în pumnul ei strângând
Un vis pierdut! Şi totuşi, strălucirea-i
Mai arde stins în ochii mei din gând.
Azi nu mai zbor şi nu mai culeg stele,
Păzesc zâmbind o margine de cer.
Vreau să mă-mpac cu Dumnezeu din mine.
Nu cer nimic! Doar toate, toate pier...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu