Surioarei mele, de ziua ei...

Sora mea a fost cel mai frumos copil pe care l-am văzut vreodată. Şi acum e o mămică frumoasă, dar copil era un înger bucălat, cu bucle blonde şi ochi negri. Vestea despre frumuseţea ei se dusese de-a lungul şi de-a latul comunei noastre. Iar eu eram tare mândră! De cum a mers în picioare, am luat-o cu mine peste tot, inclusiv la şcoală, până şi învăţătoarea o îngăduia pentru frumuseţea şi cuminţenia ei. Colegii mei băieţi se învârteau în juru-i; unul chiar s-a repezit şi a pupat-o pe obraz, curajosul de el! Ce să zic, o iubeam la nebunie, dar eram geloasa pe parul ei lung şi frumos, eu eram tunsă scurt şi-mi doream să fiu prinţesă. Aşa că, într-o zi am tuns-o. Şi acum mă mir cum de nu m-a omorât tata...Nici bătaie n-am luat. Câteva reproşuri acolo...Însă cred că după isprava asta, cel mai rău tot mie mi-a părut: nu mai puteam să-i fac codiţe.

Sora mea, la orice vârstă, a păstrat cu sfinţenie toate secretele pe care i le-am încredinţat. Cred că nici trasă pe roată nu m-ar fi trădat. De exemplu, eu eram înnebunită după filme şi unele veneau la cinematograf doar pentru o zi. Şi în restul timpului trebuia să plâng vreo trei ore ca să am voie, pentru filmele ce soseau pe nepusă masă nu aveam atâta timp. Soluţia: mă îmbrăcam aşa...jumătate pentru centru, jumătate pentru dusul caprei la păscut, ca să nu-i dau tatei de bănuit. Plecam cu sora mea şi cu capra în deal. Pe ele le lăsam acolo şi eu fugeam la film. Vedeam filmul şi fugeam înapoi să i-l povestesc şi ei...cu lux de amănunte, eu în dublu avantaj... retrăiam tot ce vizionasem.

Sora mea, prietenă devotată, căreia pot să-i împărtăşesc orice, cu care pot să împart orice şi lângă care pot să râd din toată inima. Mi-e dor de zilele în care eram mereu împreună, în care nici furtunile nu ne-au ocolit, căci ne mai şi ciondăneam grozav uneori, că de,...ea a fost în grija mea în anii de facultate şi... susţineam sus şi tare că trebuie să mă asculte... De-aş avea un copil ascultător măcar atât cât ea...

O vreme a lucrat la radio şi îşi mai rezervase şi câteva ore pentru o emisiune personală pe la miezul nopţii, de vreo trei ore, timp în care era de părere că s-ar cuveni să o ascult:"Păi dacă tu, sora mea, nu mă asculţi, atunci cine să mă asculte?" Uneori mă suna să mă verifice dacă îmi fac datoria de soră şi mă lua pe nepregătite:" Zi repede, ai auzit melodia aia? Ţi-a plăcut?" O mai minţeam eu, ca să nu o supăr, dar se prindea, simţeam din tonul vocii, însă nici ea nu arăta prin cuvinte că ştie că mint!

Draga mea, acum ce n-aş da să ai emisiune de la miezul nopţii până dimineaţa, zău că aş sta să te ascult, dacă aş şti cât de departe de mine te vor purta paşii...

Azi e ziua ta! LA MULŢI ANI! Să-ţi dăruiască viaţa tot ce e frumos şi bun! Şi sfânt! De aici de departe m-am gândit la tine, ca în fiecare zi! Vreau să ştii că abia aştept să vii acasă! Cu drag şi dor te strâng în braţe şi îţi spun că te iubesc!